Ultima postare
9 martie 2010, 16:00
Filed under:
Diverse
Din cauza nenumaratelor probleme pe care le-am intalnit dupa schimbarea platformei weblog.ro, care din pacate nu si-au gasit rezolvare rapida si pentru ca nu pot concepe un blog de gradinar /pomicultor fara poze, am hotarat sa ma mut in casa noua. Si cum eu consider orice sut in fund un pas inainte, am spus ca nu vreau sa ma mut pe alta platforma ci mi-am facut un site al meu si al prietenilor mei www.gradinuca.ro
Astfel, cei care ma aveti in blogroll, va rog sa aveti amabilitatea de a salva noua adresa.
Voi lua cu mine acolo in noua casa, incetul cu incetul, toate lucrusoarele mele de aici astfel incat le veti gasi si acolo.
Va multumesc ca m-ati insotit pana acum si va astept la petrecerea de inaugurare
Lucrari de primavara in livada
Ieri am reusit sa intru in livada sa stropesc si eu pomisorii. Norocul meu este ca pomii mei sunt mici, deoarece de taieri inainte asa cum se practica nu poate fi vorba atata vreme cat eu ieri ca sa stropesc unii dintre ei m-am innamolit pana la genunchi.
Daca tot am fost ieri in livada si cum eu il apreciez extrem de mult pe dl. dr. doc. Vasile Cociu, pe care-l consider o somitate in materie de agronomie romaneasca, i-am citit multe din cartile si articolele pe care le-a publicat. In consecinta voi incerca sa fac un extrarezumat (adica foarte pe scurt) despre lucrarile ce trebuiesc executate in livada primavara.
La inceputul primaverii trebuiesc facute taierile la arbusti fructiferi – zmeur, coacaz, agris, etc pentru ca pornesc in vegetatie foarte devreme. Stiu o sa spuneti ca in padure nu-i taie nimeni dar daca ne dorim o recolta bogata trebuie sa-I ingrijim nu sa-I uitam pana in momentul in care au fructe minunandu-ne de “soiul prost ce nu fructifica corespunzator”. Ingrijirile de care au nevoie sunt putine si relativ facile: se inlatura ramurile care au rodit in anul anterior. Le recunoastem dupa faptul ca sunt uscate. Se mai renunta la ramurile anuale slabe sau prea dese care nu produc. Se lasa cel mult 20 de ramuri pe metru, cam la 10 cm una de alta. Ramurile trebuie sa fie bine dezvoltate si se scurteaza la varf pana in dreptul unui mugur bine dezvoltat. Se taie oblic fata de mugur, cu varful taieturii langa mugur. Varful taieturii nu trebuie sa-l depaseasca pe cel al mugurelui. (cand va functiona optiunea cu atasatul de imagini pe site-ul minunat unde ne aflam, o sa si arat cum)
Urmeaza taierile la samburoase, care pornesc de asemenea in vegetatie devreme: piersic, cais, cires, etc. Piersicul este o specie extrem de delicata la taieri la care se indeparteaza toate ramurile de rod amplasate dedesubtul si deasupra ramurilor de schelet si semischelet si se lasa numai cele laterale, care sa raresc si ele la 12-15 cm una de alta. Astfel pomul va beneficia de lumina, caldura, substante ajutatoare si nutrienti din plin si pe interiorul coroanei.
La cais prun, cires si alte specii de pomi vigurosi care dezvolta coroane inalte, acestea se scurteaza la 2,5 – 3 m prin scurtarea ramurilor de schelet. Apoi principiul este cam acelasi: sa eliberam mijlocul de ramuri ca lumina sa poata patrunde. Firesc nu este obligatoriu sa arate pomul ca o cupa de sampanie, cu toate ca la undele specii nu este de neglijat nici aceasta forma, dar este bine ca centrul coroanei sa fie dezgolit cat de cat.
Dupa taieri se indeparteaza din livada crengile taiate, care ori se maruntesc pentru adaugare in compost ori se leaga cu sforicele in legaturi mici, pe care eu le folosesc atunci cand fierb bulionul.
Cand am terminat cu taierile, trecem la stropire. Ordinea aceasta este corecta si din punct de vedere al economiei de substante cat si al faptului ca stropirile de primavara actioneaza ca un pansament pe taieturile respective impiedicand imblonavirile. Despre stropiri am mai vorbit aici.
La cateva zile se varuiesc trunchiurile copacilor. Aceasta ajuta nu numai la infrumusetarea livezii, care trebuie sa recunoastem ca arata minunat primavara varuita ci si la combaterea unor boli. In primul rand prin rolul dezinfectant al varului dar mai ales prin efectul de neatragere al razelor solare. Adica: primavara cand sunt variatii mari de temperatura intre zi si noapte, trunchiurile copacilor (care sunt maro si atrag razele solare) se incalzesc foarte tare ziua si se racesc noaptea. Asta duce in primul rand la pornirea in vegetatie prematura, cand inca noaptea este rece, cat si la microfisuri in scoarta trunchiului in care se adapostesc daunatorii sau ciupercile daca este umed.
Daca nu ati apucat sa imprastiati gunoi de grajd si alte substante fertilizatoare puteti continua si acum, iar dupa ce imprastiati tot trebuie arat la cel putin 15 cm adancime (printre randurile de pomi). Retineti asta este lucrare de toamna si se face primavara daca nu ati apucat asta-toamna. Aratura este lucrare de toamna deoarece substantele incorporate in aratura disperseaza mai bine peste iarna si in plus aratura facuta toamna ingheata peste iarna iar pamantul primavara este fin cum este malaiul. Daca discuiesti toamna insa, poti avea surpriza ca primavara sa fie terenul cum e asfaltul de tare. Daca aratul s-a facut in toamna se discuie in primavara sau se grebleaza. Apoi se sapa la cazma imprejurul pomului.
Daca livada este intr-o zona des afectata de bruma, pregatiti din timp, musuroaie de paie carora le veti da foc sa fumege in livada in serile care se anunta mai reci.
Ei gata! Acum nu va asezati ca abia incepem, nu se termina treaba in livada cred niciodata. Ca eu asa am crezut ca daca ai pomi fructiferi stai si cresc fructele si tu doar le culegi. Nu-i chiar asa dar nici greu ca la gradina de legume nu este. Spor la treaba!
Tratamente pentru pomii fructiferi
Am primit de la magazinul de unde imi cumpar eu diverse pentru gradina o scurta sinteza privind tratamentele la pomii fructiferi. Este vorba de tratamente clasice, nu pentru pomicultura bio. Mie mi s-a parut destul de bine structurat si cine doreste sa faca pomicultura intensiv le poate aplica intocmai. Aceste tratamente se aplica si in livezile de pomi fructiferi comerciale (adica cele al caror scop final este vanzarea fructelor). Cei care fac pomicultura pentru ei, pot alege din aceste tratamente pe cele care le considera ca sunt foarte necesare. Sau pot alege produse bio pentru ingrijirea pomilor, care sunt mai scumpe dar cel putin la fel de eficiente. Un site ajutator in acest sens: Agrostep (am inteles ca acum vand si la persoane fizice prin diverse magazine, trebuie intrebat la ei la firma) Dar ei nu prea au insecticide : in afara de paianjanul rosu si nematozi din sol nu prea combat alte insecte.
1. TOAMNA
a. Stropirea “la negru”
Toamna dupa ce cad frunzele, se face o imbaiere a pomilor cu unul din urmatoarele uleiuri horticole:
APLAUDUS SUPER (insecticid acaricid) – se dizolva 150 ml / 10 l apa
CONFIDOR SC 004 OIL (insecticid acaricid) – se dizolva 150 ml / 10 l apa
FYFANON 50 EC – se dizolva 60 ml / 10 l apa
b. Stropirea “albastra”
Piatra vanata (CuSO4) se dizolva 200g in 10 l apa fara var
Stropirea la negru se face separat de stropirea albastra, in zile diferite, in urmatoarele conditii:
- temperatura sa fie peste 5oC
- sa nu fie ceata sau umezeala
- pomul sa nu fie umed
- se va imbaia pomul in intregime de la varf pana la baza
2. PRIMAVARA TIMPURIU
Primavara timpuriu pana la dezmugurit se mai poate face un tratament cu ulei horticol . Aplicarea uleiului se face impotriva oualelor hibernante de acarieni, larvelor hibernante ale paduchelui din SAN JOSE si paduchilor testosi
3. LA INFRUNZIREA MUGURILOR
Se aplica tratamente impotriva reapanului, fainarii si altor boli cu fungicide de contact (CHAMPION 50 WP, BRAVO 500 SC, CAPTAN 50 W, DITHANE M45, MERPAN 80 WDG, SHAVIT 72 WP, FOLPAN 80 WDG, THIOVIT JET 80 WG, etc) in asociere cu insecticide de contact (KARATE zeon, RELDAN 40 EC, FASTER 10 CE, DECIS 2,5 EC, etc)
4. LA BUTONUL FLORAL ALB SAU ROZ
Se aplica tratamente impotriva reapanului, moniliozei si altor boli cu fungicide sistemice (CURZATE manox, RIDOMIL MZ GOLD, ALIETTE 80 WG, TOPSIN, SUMILEX 50 WP, etc) asociate cu produse destinate combaterii insectelor (MOSPILAN 20 SG, CALYPSO 480 SC, ACCTELLIC 50 EC, NISORUN 10 WP, TALSTAR 10 EC, ACTARA 25 WG, VERTIMEC, etc)
5. LA SCUTURAREA PETALELOR (DUPA CE CAD ¾ DIN FLORI)
Tratamente impotriva reapanului moniliozei si fainarii cu fungicide asociate cu produse destinate combaterii defoliatorilor, larvelor miniere, vispilor si acarienilor
6. LA FORMAREA FRUCTULUI (FRUCTE CU DIAMETRUL DE 0,5 CM)
Tratamente cu fungicide asociate cu insecticide si acaricide destinate combaterii defoliatorilor, larvelor miniere, vispilor si acarienilor
7. DUPA RODIRE
Se vor aplica tratamente la interval de doua saptamani cu:
- insecticide (pentru combaterea paduchilor, afidelor, viermilor, vispilor)
- fungicide (pentru combaterea rapanului, fainarii, manei, putregaiului)
- acaricide (pentru combaterea acarienilor)
Inundatii
Din pacate gradina mea este inundata. Iarna si-a facut de cap si a adus multa ninsoare, apoi cineva a infrant-o si mi-a trimis niste ploaie topind foarte repede ce facuse iarna cu multa migala. Asa ca panza freatica a urcat la -30 cm, a inundat beciul pana la limita de suportabilitate a hidroforului (care oricum era catarat pe un perete).
In consecinta activitatile la zi sunt scosul apei din beci (de doua ori pe zi), un fel de munca de Sisif deoarece eu scot apa cu pompa din beci o deversez la 30 m, ea se infiltreaza inapoi intrand din nou miseleste in beci. Mai ne si plangem de mila, de fapt de mila celor cativa pomi inundati si asteptam vantul si soarele sa-si faca treaba.
- Alo se aude acolo sus la voi? Puneti mana de la mana si uscati nenorocirea ca mai sunt oameni care asteapta sa intre in gradina si asa nu se poate.
Ma gandeam daca n-o fi bine sa pun niste nisip (ca pamant de unde? doar noroi peste tot) la radacina pomilor inundati dar C zice ca pomul verde nu putrezeste, asa ca am mers pe mana lui si n-am pus nimic. Oricum au ramas inundati doar vreo 4 (printre care si migdalul).
Altii taie pomii, ii stropesc, eu caut cizme pescaresti si echilibrul pe care mi-l pierd din ce in ce mai des in mocirla. Poate ar trebui sa merg mai rar in gradina, m-as deprima mai putin si as batatori de asemenea mai putin.
Voiam sa pun si poze dar ca de obicei “noua platforma” nu merge. Nu poti insera fotografii, nu te poti loga intotdeauna iti salveaza un articol cand il scrii la o secunda de cand ai luat mana de pe tastatura (ducandu-ti cursorul de fiecare data la inceputul articolului, urmand sa-l aduci tu inapoi daca apuci ca el iar se duce inapoi), dar o sa mearga bine… candva. Ma gandesc daca n-ar fi bine sa-mi cumpar un domeniu si sa ma joc acolo cum vreau eu si sa mearga aproape intotdeauna. Ca doar nu suntem nici noi perfecti.
In fine… mai treceti sa vedeti si pozele dezastrului “cand o sa mearga”.
AAA dar am si vesti bune: au inceput sa oua gainile si sa nu va vina sa credeti am gasit un ou cu 3 (trei) galbenusuri. N-am mai vazut pana acum si daca le-as fi dat ceva nutreturi concentrate as mai fi inteles dar bietele de ele mananca numai grau , porumb si eventual uruiala (un amestec de grau si porumb macinat mare)inmuiata.
Livada noastra
Iata-ma in sfarsit in fata acestui articol, relativ complex si cu multe peripetii. La inceput, in primul an la curte, nu ne-am gandit sa avem o livada. La capatul terenului, am plantat porumb. Am arat, la pret dublu – ca deh eram noi in sat – am semanat porumbul si am semanat fasole printre cuiburile de porumb, am asteptat sa rasara. Si de aici au inceput greselile celor care nu cunosc si din pacate nu primesc sfaturi de la cei ai locului. Nu ca m-as plange dar asta a fost situatia la noi. Noua ne-a fost mila sa taiem al doilea fir care crestea din acelasi cuib, odata cu prima sapa, astfel incat porumbul a crescut micut. Apoi nu stiu cum s-a facut dar la a doua sapa nu am mai putut intra din cauza buruienilor. Era costreiul mai inalt decat porumbul iar fasolea unise totul intr-o simbioza perfecta. In sfarsit, am ajuns la cules. Am cules 15 tarne de porumb pe care le-am suit in pod. Apoi C a taiat cocenii si balariile. Dupa vreo n ore a venit inapoi in casa si mi-a spus cu naduf: „e ultima data cand fac asta; la anul acolo punem pomi”. In primavara urmatoare, am mai coborat din pod 5 tarne doar, restul au fost o delectare pentru soriceii si probabil sobolanii bastinasi. Si asta ne-a convins definitiv sa punem pomi fructiferi . Si am inceput sa citesc despre pomi. Am aflat primul adevar, in care cred si acum:
Pomi fructiferi se planteaza toamna
De fapt ei se pot planta si toamna si primavara. Dar este indicat sa ii plantam toamna deoarece au timp sa-si refaca radacinile, sa cicatrizeze ranile. Ceea ce am si facut. Se spune ca pomii pusi toamna se prind suta la suta. Mie mi s-a intamplat.
Am fost cu un inginer agronom la Sahateni (jud. Buzau), unde este o pepiniera. El a intrat la doamna inginer in birou si au conversat intr-un limbaj pe care eu nu-l intelegeam atunci (ceva despre fertilizare , autosterilitate, monilioza, boli, etc.). Am luat atunci vreo 30 pomisori. Am luat de toate: meri, peri, pruni, caisi, nectarini, ciresi, visini si piersici. Din cauza ca nu ma pricepeam, nu stiu ce soiuri am luat, ca nu prea i-am luat eu. Gutui nu pentru ca acolo la Sahateni nu puneau de frica moniliozei. Inainte sa mi-i vare in portbagaj, domnul inginer mi-a taiat pomisorii la 80 cm. Gresit, as spune eu azi, cand stiu ca pomisorii se taie la 80 cm primavara dupa plantare.
Domnul mamei mele a sapat niste gropi adevarate pe o ploaie torentiala . S-a murat rau de tot. Apoi noi am plantat in gropi toti cei 30 de pomisori.
Dupa ce i-am plantat, i-am intrebat pe vecinii mei daca au vazut iepuri in zona noastra, sau caprioare. Bineinteles ca nu vazuse nimeni nimic, ba chiar m-au luat putin peste picior privind grija mea excesiva. Aveam sa constat cu tristete, ca iepurii traiesc in zona noastra si ca rod cu multa placere scoarta de copaci. De copaci tineri, mai exact de varsta alor mei. Prin ianuarie 2007 pe un frig de crapau pietrele, am imbracat pomisorii in folie de polietilena pe care am legat-o bine de tot cu o sforicica. Gresit, aveam sa constat in martie, cand i-am dezbracat de folie. Unii mucegaisera. Altii fusesera rosi fara sa mai poata fi salvati de nimic si de nimeni. Au mai ramas cam 20 viabili. In acel an s-au retrasat terenurile agricole si am constatat cu stupoare ca un rand din pomii mei erau pe terenul vecinului, asa ca i-am scos pe tot si i-am replantat. Din fericire au supravietuit tratamentului si au inverzit. Anul ala i-am udat si cam atat. Am incercat sa tinem in frau buruienile, cosind cat am putut de des. Asta se intampla in 2006-2007.
In toamna lui 2008 am completat mica livada pana la 60 de pomisori. Diferenta de pomisori am cumparat-o de la Baneasa. Am fost foarte multumita. Pomi adevarati, mari, frumosi vigurosi. I-am plantat tot toamna. De data asta am cumparat in cunostiinta de cauza. Citisem vreo 7 carti despre pomii fructiferi, ma sfatuisem cu oameni, de meserie sau doar pasionati. M-am dus cu lista de soiuri la cumparaturi. Si am plantat din nou in toamna. I-am imbracat in ziare si le-am legat tot cu sforicele. Bineinteles ca tot satul (a se citi vecinii) a ras in hohote de ziarele mele si mi-au spus prieteneste ca la prima ploaie o sa se scurga pe langa pom. N-a fost asa. In primavara devreme, i-am stropit cu ulei horticol .
Apoi la vreo 2 saptamani am chemat pe cineva, tot de la Baneasa sa mi-i taie corespunzator. Si cand a venit omul (foarte profesionist de altfel, macelar de meserie, dar un om de toata isprava) am avut surpriza sa constat ca 10 din pomii mei disparusera. Mai exact fusesera furati. Mi-am spus ce oameni rai si am inghitit galusca asa cum venise. Insa saptamana urmatoare au mai disparut inca 5 si o parte din lemnele ramase in urma constructiei. Ei si cand am vazut eu una ca asta, m-am dus la politie si am depus o plangere. In afara de faptul ca m-am dus la postul de control cu plangerea scrisa de acasa, insotita de o declaratie si cu temele foarte bine facute privind articole din lege, proceduri si alte trebuincioase, am lansat in sat zvonuri despre prietenii mamei mele de la Politia Judeteana. Au venit doi domni de la politie sa faca CFL (cercetare la fata locului). Procesul verbal l-au scris de trei ori deoarece se incapatanau sa scrie ce voiau ei, nu ce vedeau. Cam dupa o saptamana m-a chemat seful de post la el. Si m-a intrebat: „ce vreti sa prindem hotii sau sa va recuperati paguba?”. Iar eu cu mult tupeu (si nervi dedesubtul tupeului) i-am spus ca paguba mai putin ma priveste, cat ma doare sa prinda hotii. El m-a anuntat ca nu au nicio pista. Nu stie de unde sa apuce cazul. Dar mi-a facut rost de 7 pomi. Pe care mi-i i-a dat sa-mi inchida gura. A mea si a prietenilor mamei. I-am spus atunci ca voi lua pomii de mila lor, ca daca nu-i luam se uscau in postul de politie. Dar ca il sfatuiesc sa nu mai spuna la nimeni ce a facut, ca e mare rusine pentru Politia Romana. Apoi l-am intrebat ce ar fi facut daca mi s-ar fi furat masina din curte? A tacut si a lasat capul in jos. Am plantat pomii


Se vede in imagini ca anul trecut principala noastra activitate s-a referit la combaterea buruienilor in speranta ca anul asta vom putea sa plantam un gazon printre pomisori. Am inteles de la diversi oameni ca nu este bine sa semeni printre pomi lucerna sau trifoi. Anul trecut in toamna am completat cu pomisori tot de la Baneasa. Mi-a fost greu sa aleg soiurile deoarece am incercat sa plantam pomi astfel incat toti sa faca fructe. Multi pomisori sunt autosterili, adica nu fac fructe numai cu polnul lor. Astfel incat trebuie sa cauti pomi care sa polenizeze pe ceilalti. Acum gradina arata cam asa:
| par Cure |
par Cure |
mar Vechi |
mar V |
| par Aromata Bistrita |
mar Ionagold |
par Wiliams Rosu |
mar Politie |
| gutui Beretzky |
mar Ionatan |
par V |
prun Anna Spath |
| gutui Beretzky |
mar Romus I |
par V |
prun V |
| gutui Moldovenesti |
mar Pionier |
cires amar Piata |
cais V |
| prun Anna Spath |
mar Goldspur |
cires amar P |
cais V |
| prun Tuleu Gras |
mar Generos |
cais V |
cais V |
| prun Anna Spath |
mar Florina |
cires Van |
cires Boambe de Cotnari |
| prun Anna Spath |
cires Stella |
cires Boambe de Cotnari |
piersic V |
| prun Stanley |
cires Germersdorf |
cais V |
piersic V |
| cais Favorit |
cires Rubin |
prun V |
visin P |
| cais Excelsior |
cires Germersdorf |
prun P |
piersic V |
| cais Olimpia |
nectarin Fantasia |
prun V |
piersic V |
| cais Carmela |
visin P |
visin Crisana 2 |
prun V |
| cais Rosii de Baneasa |
Visin Metor |
visin Nana |
visin Mare |
In plus acum avem un gard inalt construit anul asta, si un caine mare, mare de tot. Un fel de caucazian. Asta pe langa cei trei deja existenti in curte.
Livada deja a inceput sa produca. Anul trecut am avut 2 prune si dintr-un visin vechi si relativ matur (care se afla in curte si pe care il vedeti in a doua fotografie) o strachina de visine, pe care o gasiti pe aici pe blog. In plus anul asta nu am mai imbracat pomisorii in ziare deoarece iepurii nu pot sarii gardul inalt. Poate doar caprioarele. Dar n-am vazut pana acum… in ciuda potentialului cinegetic al zonei: fazani, iepuri, nevastuici.


Anul asta voi stropi din nou cu ulei horticol si cu zeama bordeleza. Voiam sa merg pe agricultura bio dar din pacate produsele bio nu sunt asa de la indemana ca celelalte. Mai pe scurt sunt greu de gasit pe piata. Dupa inmugurire voi vedea ce voi alege – varianta clasica de insecticide si substante antifungice sau varianta bio.
La multi ani, draga mamei!
15 ianuarie 2010, 14:10
Filed under:
Diverse

De ziua ta iti urez, puiul mamei, sa fi sanatoasa, norocoasa, sa ai parte in viata de tot ce-ti doresti, sa nu te temi niciodata de nimic, sa ai curaj sa visezi si sa te arunci cu capul inainte pentru visele tale, sa nu te acoperi niciodata cu masti , sa ai putere sa nu judeci pe nimeni, sa iubesti din tot sufletul si sa fi iubita la randul tau, sa tii capul sus de fiecare data si mai presus de toate sa fi prezenta in viata ta in fiecare clipa.
Cu drag,
Mama
La multi ani!
13 ianuarie 2010, 22:18
Filed under:
Diverse
La multi ani dragilor! Sa aveti un an bun si luminat, sa va gasiti inspiratia intotdeauna, sa va adunati puterea sa mergeti mai departe. Sa aveti un an in care sa nu lasati capul jos niciodata.
Va fi un an bun, presimt asta. Un an mai bun pentru aceia dintre noi care vom fi mai optimisti , care nu vom astepta nimic de la ceilalti si vom gasi totul in noi insine, pentru aceia care vom reusi sa nu ne mai plangem romaneste pentru ce nu avem si in loc de asta vom inventa. Vom inventa viata de la capat, vom avea curaj sa visam, sa construim, sa nu mai depindem de nimeni. Sa facem anul asta ce n-am facut niciodata si nici nu am indraznit sa visam ca vom face vreodata, sa nu ne para rau de nimic, sa riscam, sa ne aruncam… Sa traim fiecare zi, inainte sa ne traiasca ea
La multi ani!
Grobianismul… ca stare de spirit universala
Nu stiu de ce imi reiau seria publicarilor pe blog ( intrerupta de lucrarile de reconstructie a weblog.ro) cu subiectul asta dar o sa o fac.
Stiu, am declarat ca nu fac politica aici si nicaieri altundeva dar nu reusesc sa-mi reprim o nedumerire. In plus de azi dimineata tot citesc pareri pro si contra voturilor din diaspora .
Nedumerirea mea este una simpla: nu inteleg cum de foarte multi oameni, altfel culti si educati si de foarte mult bun simt pe care ii respect, au putut sa voteze un grobian? Cum de oameni, care in alte ipostaze ar face moarte de om impotriva comunistilor il pot vedea pe acest grobian curat la lacrima si necomunist pana la ultima lui hematie (rosie din constructie, nu din fondul secerei si ciocanului).
Cat despre cei din diaspora si votul lor… ce sa spun… sigur si ei sunt romani… dar ei traiesc acolo (din varii motive: printre care se numara comunismul, viata grea si multe altele individuale) si nu se vor supune niciodata legilor romanesti si lipsei acute de solutii in domeniile educatiei, sanatatii, al ordinii publice, al impozitelor, al datoriilor statului si asa mai departe. Sigur si mie mi-ar fi usor sa aleg pentru cineva aflat la mii de kilometri distanta si dupa aceea sa-i scuip pe cei ce au ramas acolo, ca nu sunt in stare sa isi ia soarta in propriile maini.
Dar ma gandesc asa: tot raul spre bine. Sigur exista pe undeva pe aici o lectie de invatat si poate ca este foarte bine ca falimentul sa fie gestionat de cei ce l-au produs.
Si cu asta basta cu politica. De maine ma intorc la ale mele, cu pomisori si sarbatori calde ce se apropie. Mi-a fost dor de voi prieteni si hai sa ridicam capul sus ca ce nu ne omoara, ne intareste si din rele invatam cel mai bine.
Cu mult drag,
De ce i-as vota pe candidatii la presedintie
Eu nu prea fac politica. Nu-mi place noroiul si nici troaca. Am stat mult sa ma gandesc inainte de a posta aceasta leapsa primita de la
Elisa; am fost ajutata si de defectiunile weblog.ro sa ma gandesc mai bine. Si m-am gandit: din respect pentru Elisa am sa postez chiar daca nu-mi face placere subiectul.
1. Crin Antonescu: pentru ca mi se pare ca are cel mai bun discurs politic de pana acum; partidul din care face parte nu are insa destui oameni valorosi care sa fie dispusi sa
vina in fata
2.
Mircea Geoana : l-as vota pentru ca este bun diplomat; si pentru ca este linistit si ne-ar da probabil doza aceea de echilibru care ne-a lipsit atat in ultimii ani
3.
Sorin Oprescu : aici sunt putin in ceata; nu stiu de ce-mi place dar imi place ceva din discursul lui. Ma astept sa fie putin mai incisiv dar nu aiurea ci pe chestii concrete
4. (si cu voia dumneavoastra ultimul pe lista) Traian Basescu: pe el nu l-as mai vota. Se spune ca atunci cand cineva iti face ceva nasol prima data, s-a intamplat, a doua oara n-ai fost atent dar a treia oara esti chiar prost. Eu nu sunt proasta…
Leapsa nu merge mai departe la nimeni, cel putin nu trimisa de mine. Daca vrea cineva sa o ia e invitatul meu